21 iunie 2009

Pelerinaj la manastiri

Ieri ma intreaba Oana: iesim maine la o plimbare pe la manastiri? Da, ii raspund eu. Se apuca si face curat in masina, ma lasa pe mine sa o spal (ce inspirat am fost ca n-am spalat-o, ca am bagat masina pe un drum forestier de vreo 16 km). Am pornit la drum dimineata pe la 9, am ajuns la Secu prima data, unde am stat un pic la slujba, apoi ne-am indreptat spre Sihastria, unde m-am mirat foarte mult de schimbarile aduse in ultimii ani. Dar o mica umbra de amaraciune am avut: prea mult fast, prea multa maretie. Peisaj foarte frumos, curat, culori superbe. Am fost in manastire (pardon, catedrala- spun sincer ca era imensa), am ascultat o parte din predica, apoi am luat-o incetisor spre Sihla. OMG!!! Cat am avut de urcat pana acolo, si pe ce drum... 8 km de chin si zdruncinaturi, pante abrupte, prioritati si alte alea (urcam o panta cu inclinatie mare si un baietas cu un VW golf nu opreste si intra pe drumusor, in loc sa imi acorde prioritate, chiar daca 'ailalti care erau dupa el au oprit; ii fac semn sa degajeze, abia-abia reuseste sa dea inapoi, eu avand inca 3 masini dupa mine si oricum eram in urcare). Ajungem la manastire, peisaje mirifice, aer curat etc. Vizitam cladirea principala, apoi o luam pe poteci spre pesteri (intr-una din ele a trait Sf. Teodora de la.... Sihla, normal). Dupa ce ne-am urcat in masina, am reinceput cu zgaltaielile (ma rog, macar acum eram in coborare). Ne-am oprit intr-o poienita, am halit cate ceva, apoi eu am atipit. In drum spre casa, am oprit la Valentin (prietenii stiu despre ce e vorba) si i-am aprins o lumanare. Acusi are 3 ani de cand nu mai este printre noi. Dumnezeu sa-l odihneasca.
Drumul spre casa nu a fost aglomerat, insa la Humulesti am trecut inainte, in loc sa fac dreapta sa iau benzina (am incercat sa invat masina sa mearga numai cu apa, da' nu vrea nici de-al naibii). Am trecut pe la socri, apoi ne-am aciuat la cociobu' nostru.
Toate pozele au fost facute doar cu prime-ul de 50 mm pe care nu-mi mai vine sa-l mai dau jos de pe aparat. Zoom-ul se face din picioare, uneori pierzand la capitotul incadrare (e obiectiv pentru porterete, totusi). Imi place ca e un sharp si are un bokeh deosebit.







5 comentarii:

  1. Foarte frumos descrisa..., iesirea din cotidian, pozele sunt sooooper, mult succes si astept noi postari.....



    P.S....apropo....D-zeu sa il ierte pe Vali, ca tot ne-ai reamintit...

    Cristina Anton

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa este, pacat de el, nu m-a lasat nima sa fac o poza la troita.

    Multumesc de aprecieri si ma bucur ca iti place bolgul meu (este primul, stii ca nu prea sunt adeptul acestei forme de manifestare).

    RăspundețiȘtergere
  3. Bravo, domnule !
    Ma bucur ca ti-ai facut blog si ti-ai luat 50 !
    Spor la fotografiat in continuare !

    Ambvision

    RăspundețiȘtergere
  4. Interesant ultimul set de fotografii...Tineti-o tot asa!!!

    RăspundețiȘtergere